vineri, 30 noiembrie 2012

Eu nu înţeleg de ce


Eu nu înţeleg de ce citim istoria dacă nu învăţam nimic din ea. Doar ca să arătăm ce citiţi suntem sau să ne lăudăm că avem istorie ? Şi dacă avem dar nu ţinem cont de lecţiile pe care ni le dă, de ce o avem ?
Eu nu înţeleg  de ce atunci când am avut un conducător care merita să conducă, am făcut în aşa fel încât el să ajungă la concluzia că nu îl merităm? De ce a trebuit să ne trădăm toţi conducătorii patrioţi începând cu primul ctitor de neam, Burebista şi continuând cu Decebal, Basarabi, Muşatini, Craioveni, Brâncoveni, Cantemiri?
Eu nu înţeleg de ce am fost în stare să muncim şi să facem ceva atunci când am fost sub papucul altora, ducând prin munca noastră la propăşirea altor naţii iar când suntem sau ne pretindem liberi, când ar trebui să muncim pentru noi, aşteptăm cu mâna întinsă, să ne dea alţii, avem pretenţii, dar când trebuie să punem mâna, ne ţinem în umbră.
Eu nu înţeleg cât de lipsiţi de mândrie şi respect faţă de propriile valori şi propria istorie putem fi încât să ne călcăm în picioare valorile, eroii, patrioţii, declarându-i trădători, ştergându-le numele din istorie, la sugestia altora şi apoi să preluăm un trădător de ţară şi să îl repunem în drepturi făcând din el erou? Ce fel de popor din lumea asta a mai făcut asta, arătaţi-mi unul singur măcar. Mâine o să înlocuim Ziua Naţională, la sugestia aceloraşi străini, sau din proprie iniţiativă şi servilism abject, cu Hallowenul.  Ar fi exact ceea ce ne trebuie, exact ce merităm la o aşa conştiinţă şi respect faţă de  noi înşine şi înaintaşii patrioţi.
Eu nu înţeleg de ce ne plângem că fac alţii ce vor cu noi, şi privim neputincioşi cum cei  din afară vin şi ne impun regulile lor,  în favoarea lor, preţurile lor, drumul lor, iar noi, cei care ar trebui să decidă, stăm şi privim unii cu mânie, alţii cu neputinţî iar alţii cu scârbă, dar nu mişcăm nici un deget.
Eu nu înţeleg de ce ne plângem că vor alţii să ne dezbine, că se urmăreşte enclavizarea sau regionalizarea, spargerea şi vinderea ţării la bucată, dar ne facem că nu vedem că de 20 de ani ţara este despărţită, enclavizată, despărţită, împărţită pe partide, interese, clanuri, curente, doctrine, găşti, asociaţii, sindicate, mafii cu infractori şi judecători laolaltă? De ce arătăm cu degetul în stânga şi în dreapta, dar nu vedem că degetul nostru este cel care împarte ţara în smintiţi şi în mişei, cerând pentru toţi ceilalţi puşcăria sau casa de nebuni, cu pretenţii de judecător imaculat.
Continuarea aici :

Eu nu înţeleg de ce

Bătaie cu carne, pă varză


Bă fratemiu, fusăi iar la sala aia plurivalentă să văz bătaie. Văzui io în oraş când fusăi să vânz varza un afiş d-ăl mare în care zicea dă o bătaie în carne vie, sau aşa  ceva. Întrebai io ce e aia şi unde să vinde carnea aia vie şi îmi spusără că la sala aia. Cătai io să compăr bilet  şi mă dusăi da ce să văz :bă frate ie scumpă carnea asta vie băăăăăăăăăă, scumpă rău. Păi cerui io un bilet şi când să plătesc era să mă fac de râs, de râs iera să mă fac auz.

Păi io mă dusăi cu toată încrederea că vândui cam două putini de varză, două putini rasă înţălegi, cam atât vândui  şi `ceam că mi-ajung banii şi îmi rămun să îi iau şi muierii o broboadă. Da  ete că socoteala d`acasă nu să potrivi cu a dă la casa dă belete că când fu să plătesc să-mi cază falca jos pricepi, să-mi cază falca jos şi alta nu, că costă beletu la meci cât ale două puţini dă le vândui şi înc-o putioară mai mică pricepuşi, şi înc-o putioară ce mai. Bă frateeeeee să mă fac de râs că mai mai sa n-am bani dă belet. Mă scorbelii io pân toate pozunarele şi până la urmă găsâi ce mai, găsâi. Noroc că câştigai acu două zile la aftobuz 2 dă  lei, noroc că îi căştigai şi îi găsii în pozunar unde io îi dădeam de pierduţ. Că mă şi certă muierea, mă şi certă când îi spusăi cum am câştigat banii. Că iote vă spui şi vouă : vrusăi să merg cu aftobuzu dă la gară până în centru da fu frig întălegi, fu frig în staţie şi ca să fac puţină mişcare să nu îngheţ, o luai pă jos până la prima staţie. Numai că mă prinsă aftobuzu între staţii, între staţii mă prinsă şi când ajunsăi io la staţie el toma dădea colţu.Aşa că o luai iar pă jos ca să nu îngheţ că zâsăi io că o staţie nu ie mult şi taman bine vine al doilea aftobuz. Bă frate,  ce s-o mai lungesc din staţie în staţie nici nu ştiui când ajunsăi în centru pă dă geaba şi cu banii în pozunar. Acu când îi spusăi nevestii cum câştigai io banii, ea în loc să să bucure, sări cu gura pă mine năroada, că cică dacă tot o luai pă jos, de ce nu o luai după un taxi că iera mai scump şi cîştigam mai mult înţălegi, câştigam mai mult. Bă fretemio cu muierea asta oricum ai da-o tot nu e bine. Da cum vă spusăi, cu banii ăştia dă aftobuz avui noroc dă luai belet.
Şi veni sara şi mă dusăi la sala aia. Aici, drept să vă spui mai puţână lume ca antărţ, mai puţână  înţălegi, cam cât ieşa la prăşit pă deal  la Grojdibodu  la colictivă când iera colictiva în floare şi avea tot porcu ce mânca în coteţ. Acu că veni vorba de mâncare, bă frate, io cred că vine vremuri grele. Şi mai cred io că ăştia de să bătură în sara asta aciulea, ori să bătură dă foame, ori pă fomei. Păi bă fratele meu ce văzui aciulea mă închinai. Am auzât io că ăştia de să bătură  astă sară, au făcut săracii foamea că cică să facă cântaru. Nu prea înţelăsai io cum fu vorba asta să facă cântaru că la noi, Aurică ţâganu, costoraru dă făcea căldării şi cântare şi toate elea, păi îţ venea în bătătură şi până să se apuce dă lucru, îţ mînca şi bea ăla  o garniţă dă cîrnaţ şi un deca de vin, da ăştia săracii dă făcură  cântare ce că nu mâncară nimic dă trei zîle. Doamne grele vremuri trăim.
Ce să mai, io cred cum vă spusăi că ăştia să bătură ori pă mâncare, ori pă fomei  şi ca să nu zâceţi că vă minţ iote vă arăt şi poze că le făcui poză să nu zică ai mei când le-oi povesti că mă apucai de îngheţat apele la batrâneţe. Bă fratele meu când ajunsăi io acolo, văzui pă unii aranjaţ pă scaune cu jăndari lângă iei să nu care cumva să saie gardu la alţî care stătea boiereşte cu masa pusă ca naşii la nuntă înţălegi, ca naşii la nuntă. Poi cum vine asta mă, unii bagă pă sub nas numai bunătăţ şi alţii înghite în sec?  Da iote aşa fu, uitaţâ-vă şi voi.
Iote cum stătea ăia săraci:
Continuarea aici :

Bătaie cu carne, pă varză

duminică, 25 noiembrie 2012

După cine alergă liderii USL?


De câtva zile se discută din ce în ce mai dens ideea că Tăriceanu ar putea fi numit premier după viitoarele alegeri dacă USL va câştiga alegerile parlamentare şi ar avea un scor confortabil care să impună măcar moral dacă legal nu poate, desemnarea unui premier din partea USL. Ideea , sau zvonul a fost discutat şi chiar amendat li de Antonescu, liderul liberalilor, cel care se spune că i-ar fi luat locul lui Tări la şefia partidului prin manevre similare celor cu care Băse i-a luat locul lui Geoană.
Cine şi de ce a răspândit astfel de zvonuri şi variante, de ce căţeluşii purtători de viruşi Băse inoculează mai ales acum în plină campanie presa şi USL ul cu astfel de boli care tind să se cronicizeze, nu e greu de intuit. Veşnic hăhăitorul are mai multe garaje, unul care lansează fum, altul care împăştie, altul care împachetează fum şi livrează la punct fix, alt garaj pentru fiert ouă, unul pentru spart ouă şi unul pentru lustruit şi aşa mai departe, fiecare cu rolul său bine stabilit. Nimic nu apare în spaţiul electoral, indiferent din ce garaj, nici o ofertă, nici o vorbuliţă, fără să poarte ok-ul garajului central.
Este absurd să creadă cineva că Băse ar fi de acord să îl repună pe fotoliul de premier pe singurul om care l-a înfruntat, l-a ridiculizat şi a ieşit chiar victorios din confruntarea cu el, pentru că performanţele guvernării Tăriceanu au arătat cine a câştigat. Nu ridic în slăvi nici guvernarea sa, nici pe Tăriceanu care mai are de dat multe explicaţii vizavi de  Insula Şerpilor şi platforma petrolieră din Marea Neagră dar nu pot să nu accept că  economia a cunoscut o creştere pozitivă sub el, faţă de multele creşteri negative de după.
Deci fumigena lansată din garajele cu piscină nu are nici un suport real, e lansată pentru a intoxica adversarul. Şi gemenii au inhalat din plin. Ponta, plecat la Paris în vizită de cumetrie s-a rugat de olandez să îi facă lobby după alegeri pentru a fi numit prim ministru aşa cum i-a promis lui între 4 ochi un pirat cu plasture. Numai că în ultimul timp postul se aude că e oferit când unor indivizi care o ard la rece, când unora care se cred mai tăricei şi lui îi cam miroase a  omletă şi se uită cu îngrijorare sub scaun:”Habemus dous oves sed non  bene pendentes.”
Fumigena face şi alte victime. De ceva timp în bucătăria cu pene se ceartă unii de le sar fulgii. Cearta e mai veche, îmbrâncelile şi faulturile se văd din tribună, dar de dragul zilei de 9 Decembrie nu se fluieră nimic. Celor mă tăricei le cam miroase a oaie în tigaia partidului, şi îl tot îndeamnă pe baciul stânei să îşi ia ciobanul şi să spele putina. Baciul tocmai de asta se teme. Zvonul că Tări ar deveni cumva prim ministru îi taie lămâia pentru că este LMC că odată revenit în politică pe cal mare următoarea descălecare va fi la în cuibarul penelor. Şi cu această perspectivă în faţă se apucă şi el să promită excluderi şi suspendări în dreapta şi în stânga încingând uleiul într-o tigaie goală.  Doamne cât de uşor de îmbrobodit sunt politicienii noştri, cât de repede se prind ei în laţ fără să gândească. Unul se sprijină pe un post promis între 3 ochi şi pe potcoavele unor cai de rasă la alegerile locale dar care de atunci nu au mai mâncat nimic şi tot scad în greutate, iar celălalt se sperie de drobul de sare de pe sobă.
Dacă sunt atât  de creduli încât să creadă că orice Tăriceanu poate fi numit premier de Băsescu, atunci nu mă miră că am ajuns unde suntem. Dacă Băse ar fi constrâns de Gittenstein sau Merkel să zicem, să aleagă între Ponta şi Tăriceanu e clar şi pentru ultimul sugar că l-ar alege pe Ponta pentru că poate face ce vrea cu el. Cu Tăriceanu  nu poate,  s-a ars odată şi el nu se arde de două ori cu aceeaşi tigaie. Şi atunci de ce se scarpină cei doi dacă nu îi mănâncă nimeni? Sau aşa le place, să se mănânce între ei?
Băse a plecat la vânătoare în plin sezon de prohibiţie şi  cu un singur glonţ a împuşcat 2 iepuri.
Şi acuma aleargă ca ogarii după coada lui Tăriceanu trasă de maşina lui Băsescu.
După cine alergă liderii USL?

joi, 22 noiembrie 2012

Simple coincidenţe, şicane de gradul doi, sau semne de ruptură?


Că între PNL şi PSD este o dragoste conjuncturală motivată de nevoia de a-l învinge pe Băsescu se ştie, nu mei e nevoie să spună nimeni, au spus-o chiar cei doi Dalai Lama ai USL, fiecare pe rând cu diferite ocazii.
Că legătura dintre ei ca şi dintre cele două partide este împotriva naturii, chiar dacă nu o recunosc o ştiu şi ei. Şi ştie şi Machiavelli.
Că teoretic doctrinele celor două partide sunt ca Polul Sud cu Polul Nord nu mai e nevoie să confirme sau să infirme cineva, nu poţi spune că negrul e alb şi albul e negru.
Că duşmanii de clasă stau cu ochii pe ei, bagă băţul prin gard şi încearcă să îi întărâte exacerbând orice neînţelegere sau sincopă, este la mintea cocoşului. Se apropie alegerile şi nici o metodă nu trebuie neglijată dacă este în joc „binele naţiunii”.

Numai că în ultimul timp semnele de „pretinie” sunt din ce în ce mai clare, din ce în ce mai la suprafaţă şi fără să vrei te întrebi dacă nu cumva micile cutremure prevestesc cutremurul cel mare. Cineva, nu ştiu cine vrea cu tot dinadinsul să dinamiteze  alianţa şi se pare că manevrează abil. Trecem peste micile”sincope de comunicare” cum se spune când ceva începe să prindă miros neplăcut. Am uitat că au fost momente când Ponta spunea una iar Antonescu alta şi momentele când Antonescu spunea că nu are ce discuta sau negocia cu Băsescu  iar Ponta mergea în Parlament să îl felicite pe MRU abia numit prim ministru. Dacă privim ceva mai aproape  nu putem să nu observăm că pe undeva se faultează dur, pe sub masă, pe sub coaste, dar se faultează. Şi de cele mai multe ori, loviturile se dau în sensul acelor de ceasornic, adică de la stânga la dreapta. De exemplu:
1.Andrei Marga este înlocuit de Titus Corlăţean, cel care aşa cum spunea chiar Marga, şi-a dorit atât de mult această funcţie;
2. Mircea Diaconu, este numit ministru, deşi se cunoştea că are probleme de incompatibilitate şi un dosar pe rol pe această speţă, pentru ca apoi să fie retras, dar de pierdut a avut PNL care vezi doamne nu şi-a ales bine oamenii. Ciudat este că toţi miniştrii retraşi după numire sau doar nominalizare au fost retraşi de Ponta pentru vini mai mici sau cel mult egale cu a lui. Dar a uitat să aplice aceeaşi regulă şi asupra sa, deşi se află în aceeaşi situaţie cu mulţi dintre ei;
3. Andrei Marga a semnat decizia de schimbare a doamnei Katia Dănilă de pe funcţia de director al ICR Paris, funcţie pe care o datorează PDL. Ministrul Corlăţean se face că nu vede şi amână schimbarea acesteia arătând că îi e mai dragă doamna Dănilă şi decât Marga eventual PDL decât PNL;
4. La Craiova Olguţa Vasilescu se ceartă cu Elena Costea, tot membru PNL ca şi Marga şi cere demiterea acesteia de către primul ministru. La idee subscrie imediat preşedintele Camerei Deputaţilor pentru a da mai multă forţă doamnei primar, iar Ponta „ neavând încotro” o dă jos pe doamna Prefect, numind un bărbat. Acum este ştiut că întotdeauna un bărbat se poartă cel puţin din politeţe mai galant cu o doamnă, pe când doamnele între ele nu au probleme de curtoazie. Motivul schimbării este aproape insignifiant,  o ceartă pe nişte buticuri, caz în care amândouă aveau dreptate  precum în judecata lui Solomon. Dar momentul s-a marcat, un alt PNL-ist a muşcat ţărâna;
5. Ponta numeşte în fruntea secretariatului Guvernului o fată de casă a unor membri PNL care culmea, nu fac parte din apropiaţii lui Antonescu, dar toată mizeria în care aceasta s-a scăldat şi se scaldă, se varsă în capul lui Antonescu, pentru că  e membră a partidului său deci de presupus că nominalizarea îi aparţine. Deşi scandalul a izbucnit imediat după numire, Ponta nu s-a grăbit să o demită ca în cazul Diaconu. De ce? Cui foloseşte acest scandal ?
6. Mai nou, fierbinte-fierbinte, Radu Mazăre, primarul Play-Boy se dă la doamna Mariana Câmpeanu, chiar mai dur decât fostul primar al Craiovei Solomon, chiar dacă mai civilizat, dar la el civilizaţia începe la Monte Carlo şi se termină în patul câte unei dansatoare. Până unde se va ajunge? Va mai trânti Ponta un alt PNL-ist la pământ ? E adevărat că nu mai are timp, acum, dar dacă se forţează Mazăre, nimic nu e imposibil. Chiar dacă e de presupus că nu are rost să o schimbe acum, la 3 săptămâni până la alegeri, este clar că DACĂ USL va forma noul guvern, doamna Câmpeanu nu îşi va mai găsi locul pe listă pentru că Mazăre este Mazăre şi Ponta nu prea este bucuros să îl piardă ca aliat pentru că are bani, are prieteni şi are o gurăăăăăăăăăăăăăă;
7.Tot mai multe voci, multe din ARD vorbesc despre o eventuală coaliţie „de dreapta” după alegeri, între ARD şi PNL.  De ce o spun acuma şi cine are interes să răspândească acest zvon ? Bineînţeles că nu liberalii, pentru că este ştiut că ARD nu este un anturaj cu care să te lauzi şi încă în plină campanie. Deci, zvonul e aruncat tot pentru discreditarea PNL, face partea din campania electorală. Socoteala e simplă:”Dacă e să cădem noi, atunci să cadă şi duşmanul nostru cel mai de temut!”, spun ARD-ii şi culmea culmilor, nu se referă la PSD, ci la PNL. Interesantă mişcare, frumos  mascată . E ca în „bancul” acela vechi cu sărutul lui Iuda. Pe cine pupă azi ARD, mâine  trebuie să dispară;
Continuarea aici : 
Simple coincidenţe, şicane de gradul doi, sau semne de ruptură?

duminică, 18 noiembrie 2012

Ponta între trădare şi prostie

 Faptul că Ponta acţionează împotriva interesului USL nu mai este un secret de mult. Sunt atâtea exemple care demonstrează că practic a acţionat împotriva acestui interes încât fără să vrei te întrebi dacă Ponta este membru USL sau PDL. Ia să vedem câteva din cele ce susţin idea:
-          Prezenţa la investirea MRU şi declaraţia mieroasă la adresa lui Unguent ăn condiţiile în care toată opoziţia lipsea;
-          Scoaterea lui Geoană din partid şi implicit de la şefia Senatului;
-          Nominalizarea în guvern a nu mai puţin de 7 miniştri care apoi au fost fie retraşi fie demişi pentru incompatibilitate sau acuzaţii de plagiat făcând astfel de râs alianţa şi dând apă la moară opozanţilor;
-          Nominalizarea lui Rus la interne la ordinul lui Băse;
-          Acceptarea listei lui Barroso fără a se consulta măcar cu Antonescu, dar mai ales, în favoarea lui Băsescu;
-          Scoaterea lui Pivniceru de la CSM unde USL  avea mare nevoie de ea şi numirea ei pe funcţia de ministru provizoriu. Pentru 2 luni ca ministru, au pierdut dacă nu un aliat, cel puţin un preşedinte al CSM neloial lui Băsescu care nu putea fi schimbat de Băsescu. Prin asta a făcut jocul lui Băsescu dându-i posibilitatea să scape de ea şi să aibă şi acolo un şef fidel;
-          Neactualizarea listelor electorale;
-          Alianţa cu UNPR şi alocarea către UNPR de locuri pe listele USL din fiefuri eligibile ale USL;
-          Eşecul privatizării Oltchim;
-          Nerespectarea promisiunilor făcute alegătorilor în special pensionarilor militari pe care i-a dus cu zăhărelul făcându-l pe ministrul apărării să spere că va da undă verde ordonanţei, dar punându-l în situaţii incomode faţă de cei care credeau că va reuşi să le rezolve problemele;
-          Declaraţiile oscilante oarecum diferite faţă de ale lui Antonescu în ceea ce priveşte atitudinea faţă de Băsescu. Mai nou, a descoperit că poate coabita cu Băsescu. Mâine va descoperi că nu mai poate coabita cu Antonescu. Primul pas a fost făcut;
-          Gafe de proporţii faţă de alegătorii care l-au aşteptat cu pâine şi sare, făcând mofturi şi strâmbând din nas că e întâmpinat ca pe vremea comuniştilor. Domnul Ponta a dat dovadă nu numai de o crasă lipsă de bun simţ ci şi de o incultură de neiertat, pentru că întâmpinarea oaspeţilor cu pâine şi sare ca obicei este nu tradiţională dar originea se pierde în negura timpurilor, ca să folosesc un termen deja consacrat.
Continuarea aici :

Ponta între trădare şi prostie

luni, 12 noiembrie 2012

Din culisele unei discuţii cu FMI


Vineri,  în ziua începerii campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, deci cu o lună înainte de alegeri, o delegaţie a ministerului Apărării Naţionale formată din ministrul Dobriţoiu şi câţiva specialişti din cadrul ministerului, reprezentanţi ai Ministerului de Interne şi domnul Sorin Encuţescu, au avut o întâlnire tehnică cu o parte a delegaţiei FMI condusă de domnul Erik de Vrijer.
Întâlnirea a avut ca subiect discutarea  problemelor cu care cele două ministere se confruntă,  ştiindu-se că sunt două ministere importante, poate singurele care au făcut cu adevărat restructurările cerute pentru integrarea în organismele Euro-Atlantice. Numai că restructurările făcute fără unele măsuri de protecţie sau în unele cazuri chiar cu retragerea sau restrângerea unor măsuri compensatorii tind să devină ţinta unor probleme care şubrezesc sistemul iar Armata şi Ministerul de interne sunt cele care sunt chemate să facă faţă unor nemulţumiri sociale care pot apărea pe fondul unor crize şi măsuri nepopulare datorate mai mult sau mai puţin situaţiei internaţionale dar şi specificului local. Înainte de toate, aspectele de securitate şi linişte internă şi externă trebuie asigurate, de aici necesitatea abordării acestor aspecte şi tuturor problemelor  care pot perturba structurile care au acest rol, de către delegaţia FMI.
Se pare că a fost o discuţie cu cărţile pe masă, fără lamentări, fără reproşuri inutile, fără menajamente totuşi. Fiecare parte a venit cu argumente şi puncte de vedere. Au fost făcute multe clarificări care nu se cunoşteau de o parte sau alta. Pe de o parte nu se cunoşteau măsurile  luate de către cele două ministere şi în special de apărare pentru atingerea standardelor şi cerinţelor de integrare, faptul că cei care au făcut posibilă restructurarea, fiind nevoiţi să treacă în rezervă odată cu restructurarea  unităţilor la vârste care nu le putea acorda dreptul la pensie completă, s-au văzut pur şi simplu abandonaţi, înşelaţi odată cu aplicarea noii legi a pensiilor care i-a tratat ca şi când ar fi fost ei vinovaţi că statul a trebuit să renunţe la ei din raţiuni de integrare.
Aflându-se în pragul unei ipotetice nevoi de restructurare cerută de situaţia bugetară dar şi de necesitatea de a asigura armatei capacitatea operativă şi puterea de a îndeplini sarcinile ce îi revin în cadrul alianţei şi în spaţiul naţional şi regional, Ministerul Apărării se confruntă nu numai cu nemulţumirile celor înşelaţi de sistem ci şi cu o posibilă reacţie a celor care încă activi se uită cu teamă şi îngrijorare la soarta care îi aşteaptă şi la soarta foştilor colegi care au fost sacrificaţi pe altarul integrării.
Problema salariaţilor cărora li s-au micşorat salariile sau a pensionarilor cărora li s-au redus pensiile fără a li se reduce proporţional şi ratele la bănci pe care nu le interesează măsurile de austeritate, a fost de asemenea discutată spre a da o imagine completă a situaţiei românilor care  spre deosebire de alte naţiuni mai puţin încercate de astfel de măsuri sunt totuşi mult mai vocale şi mai nemulţumite de măsurile impuse de FMI şi UE. S-a mai arătat faptul că măsurile care se doresc a fi luate pentru rezolvarea unor probleme de acest gen, nu creează presiuni suplimentare asupra bugetului, fiind deja identificare sursele interne de finanţare, fără a fi nevoie de rectificări sau împrumuturi din alte sectoare. S-a mai lămurit şi aspectul “creşterii cheltuielilor de personal”  în  cadrul MApN în mod special, creştere de care  FMI era îngrijorat.  Li s-a explicat experţilor că atingerea pragului de 85% cheltuieli de personal nu se datorează unei alocări suplimentare pentru acest sector ci micşorării bugetului, cumulat cu păstrerea unei constanţe în ceea ce priveşte necesarul pentru acest sector care înseamnă omul. În plus, participarea României cu trupe în teatrele de operaţii NATO, înseamnă tot cheltuieli de personal care se exprimă în tot ceea ce ţine de dotare şi salarii, misii, diurne, sporuri.
CONTINUAREA AICI :
Din culisele unei discuţii cu FMI

sâmbătă, 10 noiembrie 2012

ORDIN nr. M.132 din 1 noiembrie 2012 privind acordarea gradelor şi înaintarea în gradul următor, pe timp de pace, a cadrelor militare în rezervă şi în retragere


ORDIN nr. M.132 din 1 noiembrie 2012
privind acordarea gradelor şi înaintarea în gradul următor, pe timp de pace, a cadrelor militare în rezervă şi în retragere, avansarea în grad a veteranilor de război, precum şi înaintarea în gradul următor a fostelor cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961
EMITENT: MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 747 din 6 noiembrie 2012
Având în vedere prevederile art. 45, 47, 53, 61, 64, 67 şi 97 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 15 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 4 din Legea nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961, ale art. 57 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 23 din Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război,
în temeiul art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare, ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.
 Continuarea aici:

ORDIN nr. M.132 din 1 noiembrie 2012 privind acordarea gradelor şi înaintarea în gradul următor, pe timp de pace, a cadrelor militare în rezervă şi în retragere

miercuri, 7 noiembrie 2012

Alţi români, aceeaşi Românie



Am primit pe mail un material cu unele informaţii care nu apar nici la televiziuni, nici în ziarele tipărite sau on line. Nu vreau să spun că ar exista o conspiraţie  împotriva României, deşi dovezi există şi nu puţini sunt cei care spun că se unelteşte dinafară, dar aşa cum spunea regretatul Păunescu, „ cum se-ajunge pân’ la gâtul voievodului de ţară, dacă nu-s trădări acasă lângă ura de afară.”
De parcă nu ar fi de ajuns ura altora, mai punem şi noi mâna în micimea, egoismul, dorinţa de înavuţire şi pizma care animă spiritul românului când vede capra vecinului şi dacă nu dăm o mână de ajutor,  măcar ne facem că nu vedem şi nu ajutăm pe cel ce are nevoie sau dimpotrivă reuşeşte. Când cineva vorbeşte despre istorie, tradiţii, moştenire genetică, cei mai mulţi şi mai vocali sunt cei care spun :”taci măi că vorbeşti prostii, ce daci, ce Tărtăria, ce civilizaţie predacică,patriotism exacerbat, abureli, prostii, au fost, s-au dus, uită-te ce avem acum ca să vezi valoarea!” O astfel de replică de cele mai multe dezarmează iar cel ce a îndrăznit să aducă vorba de români şi România la modul superlativ se opreşte ruşinat de exemplele care i se dau cu ceea ce prezintă televiziunile avide de tiraj : crime, violuri, furturi, împuşcături, afacerişti veroşi, politicieni corupţi, înjurături, certuri, scandaluri, plagieri. Din când în când câte o televiziune mai organizează câte un teledon ca să aibă cu ce să se prezinte la spovedanie, se fac poze în bermude cu moderatori de doi bani pentru a acoperi o gafă făcută tot de ei şi gata, s-a marcat momentul.  Eu sunt de acord cu cei care spun că nu trebuie să tot vorbim atât despre ce am fost şi cât de bine ne stătea pe timpul lui Burebista şi e cazul să vorbim despre ce suntem astăzi. Asta ar trebui să facă şi televiziunile numai că ar trebui să schimbe un pic optica, sau orientarea. Aş vrea să văd şi eu o televiziune care să nu prezinte faptele negative ci numai pe cele pozitive, să nu prezinte  violuri si crime ci realizări, invenţii, rezultate obţinute de români peste hotare. Cum însă până acolo mai e mult, o să încerc să prezint eu unele din rezultatele şi oamenii României din vremurile noastre cei care ne fac cinste, nu cei care ne fură.
Continuarea aici : 
Alţi români, aceeaşi Românie

marți, 6 noiembrie 2012

Dragă Fondule


 Dragă Fondule Monetar Internațional,
Mă bucur să aud că ești bine și că urmează să vii și pe la noi, prin România. Vestea asta o am de la domnul Victor Ponta, premierul nostru, care le-a spus subordonaților săi din Guvern să se pregătească de vizită cum se cuvine. Ei trebuie acum să cugete degrabă la un plan de implementare a măsurilor de restituire a banilor luați unor pensionari militari și polițiști pe nedrept, precum și de reducere a taxei pe valoarea adăugată (TVA), la unele produse alimentare de bază. Apoi, trebuie să te convingă să le dai aprobarea să facem ce e drept și corect în Țara noastră.
Continuarea aici :
Dragă Fondule

duminică, 4 noiembrie 2012

DGSE SUB CLAR DE LUNĂ


Pe vremea lui Ceaşcă circula un banc:la graniţa ruso chineză a avut loc un incident între nişte tancuri chinezeşti şi avioane ruseşti. Iată cum au transmis 3 agenţii de presă acelaşi incident :
Agenţia China Nouă : Ieri la graniţa ruso-chineză, 4 tractoare chinezeşti care arau paşnic au fost atacate de o escadrilă de Mig-uri ruseşti. Tractoarele au răspuns provocării şi au doborât 1 Mig.
Agenţia Tass: Ieri la graniţa ruso-chineză câteva avioane utilitare ruseşti  care împrăştiau îngrăşăminte pe terenurile uniunii sovietice, au fost mitraliate de  armamentul unor tancuri chinezeşti. Piloţii noştri au reuşit să distrugă un tanc.
Agenţia Agerpress: Ieri, la graniţa ruso-chineză a avut loc un colocviu pe teme agricole !
Când am auzit prima oară acest banc, am râs. Acuma am râs a doua oară. Nu pentru acest banc ci pentru o întâmplare mai  hazlie decât bancul dar foarte adevărată.
 Continuarea aici :
DGSE SUB CLAR DE LUNĂ

sâmbătă, 3 noiembrie 2012

Gigi Neţoiu, securistul pe care îl votezi.




 Gigi Neţoiu este singurul candidat doljean la actualele parlamentare care a menţionat în declaraţia dată cu ocazia depunerii candidaturii, că a lucrat pentru securitate. Acum, nu stiu ce anume o fi făcut el pe acolo, dar se ştia de mult că este „dinamovist”, chiar dinainte de a trece cu echipa Craiovei cu tot la Dinamo. Că a reuşit să îi păcălească odată pe Craioveni şi să îi convingă de bunele sale intenţii când a luat Universitatea Craiova, e clar. Mă întreb însă cât de uituci sau indiferenţi îi crede el pe craioveni acum încât aceştia să îl voteze. Trecând peste apartenenţa sa la o structură deloc iubită, eu mă întreb ce oltean ar pune ştampila pe numele său. S-ar răsuci şi Oblemenco în mormânt.

Acum normal, Neţoiu poate veni cu fel de fel de explicaţii, că nu a avut încotro, că afacerea e afacere, că jucătorii au vrut să plece, că Staicu nu i-a mai vrut, e apă de ploaie. Căderea Craiovei, ştie tot olteanul a început de la decimarea echipei odată cu plecarea sa la Dinamo. Multă lume se întreabă dacă nu cumva a luat Craiova exact pentru a o decima şi a pleca cu toţi jucătorii valoroşi din care unii încă mai joacă. Cine e atât de uituc încât să îl voteze ? Nu ştiu. Sper să fie cât mai puţini.

 În ceea ce priveşte apartenenţa sa la securitate, sper să nu creadă cineva  că el e singurul om cinstit care a avut curajul să recunoască colaborarea sau lucrul la securitate deci trebuie apreciat. Nu! El este doar singurul care ştie că daca nu spune el, vor spune alţii şi i-a fost frică să nu fie prins în timpul campaniei sau să nu fie descalificat pentru fals în declaraţii. Ceilalţi care mai au pete din Dolj sau de oriunde,  ori se ştiu asiguraţi, ori cred că au cum să contracareze. Domnul Neţoiu, candidând la un partid mititel în care chiar fondatorul are probleme cu moralitatea, căzând în capcana celor 50000 de euro, s-a gândit să nu rişte şi el întâlnirea cu ANI. Oricum, cu judecătorii care vor decide soarta sa, pentru că a fost contestat, nu îşi face probleme, sunt doar şi printre ei foşti colegi de la securitate şi corb la corb nu îşi scoate ochii nu ?Se ştie că toţi cei din MI si Secu, pe vremuri terminau dreptul. Nici acum nu s-a schimbat obiceiul, ba acum devin şi doctori. Sunt convins că va căpăta verde la candidatură. Riscă o suspendare… sau mai bine zis, noi vom sta puţin suspendaţi, până judecătorii vor decide că nu este incompatibil, că legea „frustraţiei” sau cum îi spune nu se aplică pentru că el a fost „securistul bun” cel care ne salva de „miliţianul rău” şi gata, va fi apt de deputăţie.

 Şi aşa se va dovedi că nu judecătorii sunt de vină că avem parlamentul plin de nomenclaturişti, foşti secretari UTC prin facultate, sau securişti cu acte în regulă, ci noi, cei care mergem, la vot după ce am primit punga cu ulei şi zahăr. Votaţi cu încredere, securiştii veghează asupra legilor.

P.S. Am căutat o poză mai blândă a domnului Neţoiu pe internet. Asta este cea mai umană pe care am găsit-o singura în care nu ne priveşte interogator sau încruntat. Nu vreau să fiu învinuit că am încercat să îi distorsionez imaginea, acesta este securistul cel bun care cere votul Oltenilor.