luni, 25 noiembrie 2013

Simulări craiovene


OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Miercuri20.11.2013 în Craiova au avut loc două evenimente, două simulări. Una a avut loc la Sediul Primăriei, la ora 10 AM, în sala de şedinţe. Activitatea s-a numit „Dezbatere Publică” pe tema impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2014 şi a regulamentului local privind condiţiile de amplasare a construcţiilor cu caracter provizoriu pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ stradal.
 Am spus simulare şi îmi susţin sintagma prin aceea că deşi activitatea s-a bucurat de participare şi atenţia unei anumite părţi a cetăţenilor Craiovei, dar strict în limita scaunelor, deci a invitaţilor pe care s-a scontat, deşi a fost pregătit un documentar complet pentru participanţi şi „furnicile” din primărie s-au spetit pentru a asigura tot ce trebuie, activitatea a fost mai mult „demonstrativă” pentru că informaţia cu privire la activitate – destul de importantă de altfel – a fost anunţată  cu doar o zi înainte pe site-ul primăriei iar presa nu a anunţat nimic în acest sens. Un lucru bun este că totuşi documentarul a fost postat pe site-ul primăriei cu două săptămâni înainte, cei interesaţi l-au putut studia dar nu au aflat de discutarea lui decât cu 24 de ore înainte, dacă au avut norocul să intre pe pagina primăriei marţi.  Este la fel de adevărat că o parte dintre cetăţenii cu care primăria conlucrează şi anume membrii comitetelor cetăţeneşti şi reprezentanţii asociaţiilor de proprietari au fost anunţaţi tot cu 24 de ore înainte de activitate, dar  nu au fost prezenţi şi nu s-au putut exprima cei care erau cu adevărat interesaţi de regulamentul privind amplasarea chioşcurilor stradale.
Astfel se creează impresia că activitatea a fost doar „ marcată”,  interesul fiind să nu se facă o adevărată dezbatere ci mai mult să se creeze impresia că primăria este transparentă. Cu riscul de a deveni o voce nedorită pe holurile primăriei, consider că activitatea pare a fi fost făcută în mod intenţionat aşa în grabă, pentru a nu duce la o adevărată dezbatere, una în care cetăţeanul să aibă cu adevărat un cuvânt de spus. Poate intenţia a fost sublimă, dar punerea în practică aşa la botul calului a făcut ca din toată activitatea, lăudabilă să fie doar iniţiativa şi documentaţia, nu şi modul de realizare. Sper ca să fie o lecţie pentru viitoarele dezbateri.
OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Anunţată tot cu doar o zi înainte a fost şi cea de-a doua simulare din ziua de 20.11.2013, o activitate a ISU Dolj privind un „exerciţiu de alarmare publică a Craiovei în cazul producerii unui seism”. Anunţul a fost dat redacţiilor ziarelor din Craiova cu o zi înainte de eveniment aşa că cele mai multe nici nu şi-au mai anunţat cititorii, la acţiune participând doar ziariştii, fotoreporterii, cameramanii, organizatorii şi cei 20-30 de trecători aflaţi prin zonă în momentul exerciţiului. Deci ca şi în cazul primei activităţi, şi aceasta, desfăşurată pe esplanada de la Teatrul Naţional la ora 11, a fost organizată tot ca să fie, fără un efect practic. Deşi activităţile desfăşurate au fost „fără cusur” şi trebuie remarcat  efortul organizatorilor şi executanţilor, activitatea în sine nu a avut nici un efect pentru că :
1.       Publicul ţintă, cetăţenii Craiovei nu au ştiut şi nu au participat;
2.       Activitatea s-a desfăşurat în binecunoscutul stil românesc, ca orice exerciţiu demonstrativ în condiţii optime fără a ţine cont de situaţia reală sau de condiţiile reale în cazul unui cataclism real şi aici vreau să mă explic cumva ca să nu fiu înţeles greşit. Cu aproape două ore înaintea activităţii de pe străzile apropiate de locul activităţii  pe acolo pe unde urmau să vină maşinile pompierilor, şi alte utilaje specifice, au fost luate, mutate, sau interzisă parcarea maşinilor particulare astfel că aşa ca la noi când se organizează o activitate, s-au luat „toate măsurile”   pentru reuşita activităţii. Şi uite aşa ne furăm căciula singuri, raportăm mândri că activitatea a fost un succes, nu a avut loc nici un incident, tehnica s-a deplasat la timp şi a acţionat ca la carte, oamenii au ştiut cum să acţioneze, deci suntem gata să facem faţă unui seism în Craiova. Oare? Dar la un cutremur neanunţat nici măcar cu câteva ore înainte nici cu o săptămână, cine mai interzice parcarea maşinilor în zonele în care urmează să intervină maşinile pompierilor, cine eliberează sursele de apă, cine dirijează circulaţia şi face loc utilajelor? Dar oamenii de pe străzi cine îi mută şi unde, când ei privesc cu groază la ceea ce a fost casa  lor şi îşi smulg părul din cap, cine scoate maşinile de sub dărâmături ca să poată face loc salvărilor, dar nu cu buldozerul sau tancul cel 40% tanc pe care îl mai are în dotare Craiova căci în maşini sau sub dărâmături pot fi oameni încă în viaţă? Când şi cine va pregăti cetăţenii şi personalul ISU pentru aşa ceva ?
OLYMPUS DIGITAL CAMERA
3.       Activitatea deşi anunţată ca un exerciţiu de alarmare a fost şi un exerciţiu de intervenţie aşa, ca să aibă lumea ce vedea;
4.       Indicaţiile date prin staţia de amplificare de cel desemnat să explice oamenilor ce se întâmplă au devenit inutile din momentul în care a început exerciţiul, au început să urle sirenele şi să circule maşinile de intervenţie;
5.       Au fost simulate şi câteva „intervenţii” ale celor de la SMURD asupra unor „răniţi” sau mai bine spus rănite, de 45 kg, cărate de nişte „voluntari” bine făcuţi. Ce ne facem însă dacă în realitate cei care vor trebui căraţi vor avea 120 kg, ca deja cunoscutul caz de la Caracal, iar brancardierii vor avea doar 50-60 kg?
 De ce oare facem noi simulările numai în condiţiile optime şi nu încercăm să acţionăm ca în cazurile reale? Ne e ruşine sau teamă că ne facem de râs? Poate, sau poate vom vedea cu adevărat cum stăm şi vom trage concluziile necesare îmbunătăţirii  intervenţiei în caz real. Doreşte cineva asta sau ne îmbătăm cu apă rece şi  organizăm activităţi doar  ca să raportăm că am desfăşurat activitatea şi să ne  dăm calificative foarte bune?  
OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Din punct de vedere al organizării şi spectacolului, al loviturii de imagine, ambele simulări au fost o reuşită. Din punct de vedere al atingerii unui scop practic şi al adevăratului scop pentru care o astfel  de activitate trebuie să se organizeze , ambele activităţi au fost un fiasco, bani cheltuiţi de pomană, publicul ţintă a fost absent, efectul nul. Activităţile pot fi înscrise cu succes în rândul activităţilor dedicate proiectului „ Craiova oraş cultural european” pentru că se pot asimila fără discuţie în categoria luptelor dintre daci şi romani şi haiducilor lui Iancu Jianu. Frumoase ca impresie artistică, nule ca eficienţă.
Simulări craiovene

miercuri, 13 noiembrie 2013

Cei mai ghinionişti oameni?


bufnita
Pe diferite ziare on line sau bloguri au apărut sub
titlul “Cei mai ghinionişti 7 oameni ai planetei “sau ai lumii câteva
cazuri.Deşi titlul e acelaşi, cazurile diferă în oarecare măsură, chiar
dacă marea majoritate coincid. Asta oricum nu contează, când e vorba să
faci un top, este imposibil să fie toţi de acord cu clasamentul.  Ceea
ce nu înţeleg eu este de ce li se spune cei mai ghinionişti oameni .
Este adevărat, au trecut aproape toţi prin nu una, ci mai multe
întâmplări sau pur şi simplu cataclisme, dar ar fi fost ghinion dacă ar
fi trecut odar prin unul, fără să mai aibă ocazia să mai treacă şi prin
celelalte. Eu i-aş cataloga drept cei mai norocoşi oameni pentru că au
supravieţuit nu unui simplu accident sau cataclism, ci mai multora. Se
poate numi ghinion că s-au aflat într-un anumit loc la un moment dat?
Nu, pentru că faptul că se aflau acolo nu a fost o întâmplare, a fost un
act deliberat, planificat nu o pură întâmplare. Dar în mod cert a fost o
fericire faptul că în comparaţie cu  cei mai mulţi dintre  cei care se aflau alături de ei în momentul evenimentului, ei au avut”ghinionul” de a rămâne în viaţă.
Hai să vedem despre ce e vorba:
  1.  Scorpionul japonez
Tsutomu Yamaguchi, este
poate singurul om din lume care a avut “ghinionul” să supravieţuiască la
două atacuri nucleare. Ar trebui să i se spună “scorpionul japonez”
pentru că se ştie că la această oră singurele vieţuitoare care  supravieţuiesc  efectelor armelor nucleare sunt scorpionii.  Zamagughi  locuia în Nagasaki, unde lucra pentru compania Mitsubishi,  dar la data de 6 august 1945  se
afla în Hiroşima în interes de serviciu. Bomba lansată de pacifiştii
americani l-a găsit în Hiroşima, deşi ar fi trebuit să fi fost plecat  dar
îşi uitase permisul de liberă trece la hotel aşa că a trebuit să se
întoarcă să îl ia. Aşa se face că bomba l-a găsit la 3 km de locul de
impact. A avut “ghinionul” să se aleagă doar timpanele sparte, a orbit
temporar şi a suferit arsuri pe o bună parte a jumătăţii stângi a
corpului a fost internat o zi în spital şi s-a întors la Nagasaki să se
întâlnească cu cea de-a doua dovadă de prietenie a americanilor. Întors
la Nagasaki a fost internat în spital, dar în loc să stea acolo s-a dus
la serviciu, bandajat ca omul invizibil. În timp ce îi povestea şefului
prin ce a trecut, a venit şi a doua bombă nucleară. “Ghinionistul” a
scăpat nevătămat. Istoria nu spune ce s-a întâmplat cu spitalul und ear
fi trebuit să stea internat “scorpionul”. Nu m-ar mira să aflu că
spitalul a fost distrus  şi atunci mă întreb unde e ghinionul? În 2009 Yamaguchi  a
fost declarat singurul supravieţuitor al celor două explozii nucleare
şi a murit în 2010 la 93 de ani, de cancer la stomac. Cu adevărat
ghinion ar fi fost pentru el să fi fost internat într-un spital din
România, căci în mod cert ar fi luat de acolo un virus şi ar fi murit la
o săptâmână de la internare.
  1. Delfinul  englez
Violet Jessup , o britanică  se poate lăuda că a scufundat 3 nave una şi una.
În 1911 Violet, în
vârstă de 23 de ani, lucra ca stewardesă la bordul vasului transatlantic
RMS Olympic, cea mai mare ambarcaţiune civilă a vremii. La 20 decembrie
vasul s-a ciocnit de crucişătorul HMS Hawke, lângă insula Wight,
suferind avarii grave, dar reuşind să se întoarcă în portul
Southampton.Violet a supravieţuit pentru că trebuia să mai participle la
nişte “scufundări”, erau în plan. În 1912 era angajată pe Titanic. A
avut ghinionul să supravieţuiască. O aştepta Britannic, o navă spital  unde se afla angajată tot ca stewardesă  în timpul Primului Război Mondial . Nava a lovit o mină marină în Marea Egee,  s-a scufundat lângă o  insula greacă luând cu ea 30 de oameni . Violet s-a numărat printre “ghinioniştii” salvaţi.
După război, Violet Jessup a continuat să lucreze ca stewardesă pe diferite vase. A  murit în 1971, de insuficienţă cardiacă.Dacă ar fi trăit în România, ar fi fost învinuită de terorism, dovedită că  a scufundat 3 nave, probabil în baza declaraţiilor unui  decedat
şi dosarului întocmit de un procuror care ar fi considerat că a
hipnotizat timonierii celor 3 nave făndu-i să avarieze navele.
  1. Săracul grec
În 2012, un orăşel din Spania, Sodeto, a devenit  localitatea milionarilor în euro. Toate cele 70 de familii care locuiau în oraş, au jucat  de Crăciun aceleaşi numere la Loto  şi au câştigat  potul cel mare de 700 milioane euro, adică 10 milioane euro de familie. Numerele au fost propuse de Asociaţia Gospodarilor  din localitate, iar membrii acesteia au mers din casă în casă rugându-i  pe
oameni să cumpere biletul . Unul singur nu a fost călcat de membrii
asociaţiei, un grec Cotis Mitsotakis. Acesta locuia la 3 km de oraş şi
se spune că ăsta e motivul pentru care nu a fost “călcat” de iniţiatori.
Dar la cât de zgârciţi şi de fuduli sunt grecii, mă îndoiesc că acesta
ar fi fost motivul pentru care nu au fost la el. Probabil acesta era
atât de ciufut încât au considerat că nici nu merită să îl mai întrebe.
Ghinion ar fi fost cu adevărat dacă ar fi fost la el iar el ar fi
refuzat şi nu ar fi cumpărat biletul. Se ştie că după scoţieni, grecii
sunt pe locul 2 la zgârcenie.
Dacă ar fi trăit în
România, toţi cetăţenii oraşului ar fi fost ghinionişti pentru că la noi
câştigurile la Loto se repartizează după alte principiI şi am fi avut
nu oraşul milionarilor în euro ci oraşul ghinioniştilor furaţi de  sistem.
  1. Melcul american
Melcul este o vietate care îşi construieşte singur casa Dacă aceasta este avariată, melcul şi-o poate  repara
. De asemenea sistemul lor de deplasare este foarte curios, practic îşi
aştern “asfaltul “pe care se deplasează lăsând în urmă o dungă
albicioasă. Se spune că melcul poate merge pe o lamă de brici fără să se
taie. În acest caz Melanie Marinez o femeie din Louisiana, SUA, este
indestructibilă. Aceasta şi-a pierdut 4 case în ultimii 50 de ani, toate
din cauza uraganelor  Betsy (1965), Juan (1985), George (1998) şi Katrina (2005).
În 2012, impresionaţi de povestea ei, realizatorii show-ului tv “Hideous Houses” au  donat
20.000 de dolari pentru a-i reface ultima casă în care locuise dar în
scurt timp un nou uragan i-a dărâmat locuinţa care abia fusese refăcută.
Femeia refuză să plece în altă zonă mai sigură, spunând că acolo s-a născut, acolo este casa ei.
Dacă ar fi trăit în
România, ar fi fost convinsă de autorităţi că este indicat să plece de
acolo ca să scape de cutremure, sau s-ar fi trezit cu un grof sau un
fostă victimă a holocaustului că îi revendică casa. Au fost ei
expropriaţi locuitorii din Nădaş, fără cutremure ca cei din Izvoarele  dar o biată ghinionistă lovită de 4 ori de uragan.
  1. Omul muşcat
Erik Norrie este  un American despre care se spune că e ghinionist pentru  că a fost a fost lovit de un fulger, a fost muşcat de un şarpe cu clopoţei şi de un rechin. Asta numesc  ei ghinion? Înseamnă că americanii nu  ştiu ce e ăla ghinion. Să vină în România şi să îi muşte un “câine maidanez” şi după aia să vorbească de ghinioane.
  1. John  Calamitate
John Lyne, din Marea Britanie, este poreclit de prieteni John “Calamitate”  pentru
are la activ, până la 54 de ani, nu mai puţin 16 accidente grave, unele
dintre ele legate sau cum se spune a dat din lac în puţ supravieţuind
unor accidente “sudate”. John  a căzut dintr-o căruţă, trasă de un cal apoi a fost călcat de o camionetă, a căzut dintr-un copac şi şi-a rupt braţul apoi  în
drum spre spital maşina cu care se deplasa a avut accident şi şi-a rupt
în acel accident acelaşi braţ încă odată. Apoi au mai urmat de-a lungul
vieţii 3 accidente de maşină, a fost lovit de fulger, a fost surprins
de avalanşă, într-o surpare de pământ, a căzut într-un canal şi altele.
Dar eu tot nu înţeleg de ce i se spune John calamitate? Noi avem în
fruntea ţării guvernului un om care a încercat să “privatizeze” şi să
repună pe picioare câteva obiective de importanţă naţională dar toate
încercările au fost catastrofale. De ce lui nu îi spune nimeni Victor
Calamitate? Pe lângă el, John Lyne   este copil de ţâţă.
  1. Taximetristul
John Wade Agan, un alt American,  de
47 de ani, vrea şi el să ia titlul de cel mai ghinionist American sau
cel puţin cel mai ghinionist taximetrist american. Mai întâi a fost
bătut, jefuit şi băgat în portbagaj de un client. Când se considera
norocos că a scăpat, un altul l-a atacat jefuit şi înjunghiat.  Şi-a luat concediu să scape de “ghinioane”  dar a fost  a
muşcat nu de unul, ci de doi şerpi în acelaşi timp. Probabil atacatorii
lui se transformaseră în şerpi şi l-au atacat amândoi odată. După doi
ani, când credea că a scăpat de duşmani  John, tot John, este  lovit
de fulger în timp ce vorbea la telefonul fix din propria casă. Unde să
se mai ascundă? În nici un caz în România, aici oamenii nu se transform
în şerpi, aici şerpii au chipuri de oameni şi sunt mult mai periculoşi,
dacă te muşcă unul din ăsta, nu scapi pentru că la noi nu s-a descoperit
încă antidotul pentru veninul  şerpilor cu chip de om.
  1. Cuplul para-terorist
 Jason şi Cairns Jenny-Lawrence  sunt un cuplu care pot fi numiţi para-terorişti sau paratrăznet pentru acţiunile teroriste.   Nu
ştiu cine le programnează concediile dar ar trebui să âşi pună mari
întrebări vizavi de firma care le asigură biletele de voiaj.

Pe 11 septembrie 2001 vizitau World Trade Center. Pe 7 iulie 2005  în timpul atacului din metroul  londonez,
se aflau la locul atentatului. În 2008 vizitau oraşul Mumbay în India
când a avut loc un alt incident în hotelul în care erau cazaţi. Pare
ciudat dar oamenii ăştia continuă să viziteze obiective turustice.
Mulţumesc lui Dumnezeu că nu au auzit încă de frunza Elenei Udrea. Nu ar
scăpa nici ei nici noi.
  1. L-a ocolit, l-a ocolit…
Se spune că maimuţa când
o mănâncă se scarpină până iese sângele. Ca o dovadă că ne tragem din
maimuţă, facem şi noi ca oameni uneori aceleaşi lucruri. Henry Zeigland
s-a scărpinat prima oară când a intrat într-o relaţie cu o fată care s-a
dovedit totuşi a nu fi ceea ce voia şi aşa că a interupt relaţia. Numai
că fosta lui prietenă s-a scărpinat şi ea până a dat de sânge, căci s-a
sinucis nesuportând despărţirea. Henry credea că asta a fost tot, dar
nu a fost aşa. Fratele foastei lui prietene a considerat că el se face
vinovat de moartea surorii lui şi într-o zi l-a urmărit şi l-a împuşcat,
după care s-a sinucis. Şi pe el l-a mâncat. Căci el a murit plecând să
îşi întâlnească sora, dar Henry  care fusese doar zgâriat de glonţ a supravieţuit iar glonţul destinat lui a intrat într-un copac.  Acuma Henry practic scăpase. Dar .. mâncărimea  persista şi atunci s-a decis să taie copacul care îi amintea de  familia
iubitoare. Ca să scape mai repede a folosit dinamita pentru a spulbera
copacul.Ce credeţi că i-a trecut prin cap în timp ce arunca în aer
copacul? Exact glonţul care rămăsese infipt în copac la tentativa
cumnatului.  Aşa a scăpat omul de mâncărimi.  Lumea
zice că a fost ghinion. Eu zic la fel. Dacă ar fi fost în România, ar
fi fost încă în viaţă, pentru că la noi copaci sunt dinamitaţi de oameni
cu renume, nu are oricine dreptul să îi verestoiască. Ghinioniştii
suntem însă noi, căci dacă Henry ar fi fost român şi se ocupa altcineva
de cheresteaua lui şi nu el, am fi avut acuma mai multă pădure în
picioare.
  1. Câinele prietenul omului
Un oarecare Hary Jenkins
împreună cu doi prieteni au plecat la pescuit la copcă într-o iarnă.
Cum lacul pe care voiau să pescuiască era destul de îngheţat şi nu prea
aveau de gând să piardă timpul cu tăiatul copcii, au luat şi ei, ca şi
Henry, explozibil, probabil trotil, care la ei se foloseşte după câte
văd eu şi la tăiat copaci şi la pescuit, probabil şi la tăiat găina, sau
gonit ciorile. Au aprins fitilul, au aruncat trotilul şi aşteptau ca
aceasta să explodeze şi să facă gaura dătătoare de peşte. Numai că au
uitat să îi spună asta şi câinelui care era cu ei şi care era obişnuit
să facă aport la tot ce era aruncat. Câinele educat a fugit după  calupul
de trotil, l-a luat în gură şi fuga cu el bucuros, la stăpân, care
stăpân încerca să bată recordul mondial la suta de metri.  Oamenii
au scăpat, câinele nu şi nici maşina care era parcată pe gheţa lacului,
gheaţă care s-a spart la explozie şi a luat sub ea şi câinele şi
maşina. Ghinion? Nu, doar prostie şi noroc cât cuprinde. Dacă câinele
era mai rapid bietul Hary ne-ar fi privit acuma de undeva de sus. Dacă
ar fi fost în România şi pe calup ar fi scris “ofertă” în locul câinilor
ar fi sărit în lac sute de “sărmani” şi nici unul nu ar fi venit cu el
înapoi. Aşa ar fi scăpat şi el şi maşina şi câinele.
  1. Omul paratrăznet
După cuplul para-terorist să vorbim despre un paratrăznet veritabil. Roy Sullivan, un paznic de la Parcul Naţional “Shenandoah”  Virginia,
a fost lovit de fulger de 7 ori de-a lungul vieţii. Statisticienii spun
că probabilitatea ca un om să fie lovit de şapte ori de un fulger este
de 22 000 000 000 000 000 000 000 000 la 1! După ce în urma unui fulger
i.a luat foc părul, omul a început să poarte după el în permanenţă un
recipient cu apă. Ar trebui probabil să ia măsuri şi să nu poarte metal
pe el, nici curea la pantaloni, nici chei de la casă, nici bani de
buzunar. Poate aşa s-ar micşora sau evita astfel de accidente. Sau poate
ar trebui să vină să lucreze în România. După un an de lucrat va fi în
curul gol, deci nu va avea curea la pantaloni, nu va mai avea chei de la
casă pentru că i-o va lua banca pentru că nu şi-a plătit ratele, nu va
avea nici bani de buzunar. Acuma înţeleg de ce se întâmplă toate astea
la noi, guvernul vrea să ne protejeze de fulgere. Mulţumim din inimă!
Acuma spuneţi şi dumnevoastră merită aceşti oameni să se bată pentru
titlul de cel mai ghinionist om sau pentru cel de cel mai norocos?

Cei mai ghinionişti oameni?

luni, 4 noiembrie 2013

Alertă la Ambasada SUA din Bucureşti


earthquake
Ambasada SUA din Bucureşti şi-a alertat cetăţenii  cu privire la eminenţa unui cutremur major pe care îl consideră dezastruos. Nu vreau să fiu răutăcios dar comunicatul ambasadei face referire nu doar la cutremur ci şi la dezastre sau accidente provocate de.. mâna omului. Este incredibil câtă încredere are ambasada SUA în autorităţile române. Iată ce spune concret:
“The following information focuses on earthquakes because seismic activity poses a significant risk for Romania. However, Romania is at risk for other natural and manmade hazards. While much of the information below specifically addresses earthquakes, it is applicable to multiple hazards, and we encourage you to think broadly about the possible risks you and your family may face and to be prepared for any kind of emergency that may arise.”
Este pur şi simplu incredibil. Ambasada SUA îşi avertizează cetăţenii despre posibilitatea unui dezastru “nu neapărat sau nu numai provocat de un cutremur ci şi provocat de alte fenomene, inclusiv de oameni” La ce se referă ambasada aici? Ce ştie ambasada SUA despre viitoarele evenimente din România şi nu ştim noi? Dacă este vorba de un cutremur, de ce ambasada îşi “panichează” cetăţenii iar guventul României îi demite pe cei care vorbesc despre cutremure altfel decât Ponta? De ce pe noi nu ne pregăteşte nimeni în caz de cutremur? Nouă ni se spune de 5 ani că o să avem un cutremur major care e posibil să fie devastator, dar nu se ştie când. Cu toate astea, să stăm liniştiţi, nimeni nu ia nici o măsură de verificare a adăposturilor, nimeni nu verifică resursele care trebuie să fie acolo, nimeni nu verifică dacă spitalele au tot ce le trebuie în caz de dezastru, nimeni nu verifică dacă sălile de operaţii au generatoare independente de curent electric, surse de apă, dacă există plasmă în depozite, antibiotice, faşe suficiente. Nimeni nu a luat nici o măsură cu clădirile aflate în grad înalt de pericol, s-au pus buline şi gata.

Citind mesajul ambasadei nu poţi să nu te întrebi ce i-a apucat pe americani, la ce dezastre se referă şi de unde au informaţiile. Cel mai interesant de ştiut este la ce anume alte dezastre se referă şi la ce s-au gândit când s-au referit la cele provocate de mâna omului? Poate externele, domnul Corlăţeanu între două şedinţe ale comisiei de împăciuire interguvernamentală face un drum pe la birou şi se interesează la Ambasada SUA despre ce vorbesc, sau dă un telefon la NSA că ăia ştiu tot.

La fel de interesant este şi îndemnul pe care Ambasada îl dă cetăţenilor, acela de a lua legătura cu autorităţile în caz de cataclism sau eveniment neplăcut şi să specifice foarte apăsat că sunt americani:

“To aid in this process, American citizens should cooperate with Romanian authorities at evacuation sites and clearly identify themselves as Americans.”
Foarte interesant. Deci dacă eşti rănit, sau ai o problemă şi mergi la un poliţist şi spui că eşti roman poate eşti băgat în seamă, poate nu, dar dacă spui că eşti american, vei avea parte de toată atenţia necesară,  se va crea o escortă ţi se va pune la dispoziţie un avion şi vei fi trimis în SUA cum a fost trimis şi ucigaşul lui Teo Peter. Trăiască America, că ştie să îşi protezeze cetăţenii. Şi de când spun eu prietenilor: învăţaţi limba engleză, măcar atât cât să puteţi spune poliţistului mestecând o ciunga” I am American” . Nu uitaţi guma, e de efect. Gândiţi-vă la Jonh Waine şi spuneţi ce v-am spus dacă vreţi să vă bage cineva în seamă. Americanii aşa sunt învăţaţi să spună ca să le fie bine sau să scape de belele.
În continuare Ambasada dă şi unele instrucţiuni privind modul de acţiune înainte şi după dezastru. M-am gândit să le traduc şi să le pun la dispoziţia muritorilor de rând pentru că ce e bun pentru americanii din România, trebuie să fie bun şi pentru români nu? Parcă aşa spunea cineva, că ce e bun pentru RMGC e bun şi pentru noi.
Trusa de prim ajutor trebuie să cuprindă:
• Apă(minim 4 litri de apă pe persoană/zi.  Aceasta trebuie reîmprospătată periodic 3-5 luni);
• Mâncare ( conserve sau semipreparate care nu necesită încăzire sau apă pentru a fi gătite sau consumate . Aveţi în vedere dieta sau tratamentul pentru copii şi bătrâni). Deschizător de conserve;
• Lanternă cu becuri şi baterii de rezervă;
• Radio – tranzistori cu baterii de rezervă;
• Saci de gunoi) pentru depozitarea gunoiului, protejarea surselor de apă, a hainelor, sau culcuşului;
• Săpun sau dezinfectant, gel de spălat pe mâini care nu necesită apă;
• Hârtie igienică, diferite obiecte de igienă personală pentru femei şi copii;
• Strictul necesar de medicamente pentru cei cu boli cronice dar şi pentru diferite cazuri, dureri de cap, stomac, dezinfectant, bandaj, spirt, faşe, ochelari pentru cei care poartă;
• Farfurii de plastic, pahare, căni, folie de aluminiu, prosoape de hârtie;
• Bani lichizi, e posibil ca bancomatele să nu funcţioneze după dezastru;
• Încălţăminte etanşă, fixă pe picior, mănuşi de lucru ;
Cum să te pregăteşti acasă pentru dezastru
• Asigură boilerele, frigiderele înalte şi mobila  grea pentru a preveni prăbuşirea acestora;
• Mută obiectele mai grele pe rafturile de mai jos ale policioarelor sau în altă parte unde nu prezintă pericol;
• Instalează racoarde flezibile la aragaz;
• Mută sau izolează materialele inflamabile;
• Mută paturile şi locul unde stau copii din de sub obiecte grele care se pot prăbuşi în caz de cutremur;
Întocmirea unui plan de măsuri înainte de cutremur:
• Afişează un plan al casei care să prevadă locurile de ieşire, ferestrele, uşile, sursele de alimentare, mâncarea, uneltele, etc. Pune-i la current pe toţi cei din casă cu acest plan;
• Stabileşte locuri de întâlnire ale membrilor de familie în caz de dezastru, în afara casei sau în casă în caz de evacuare urgentă;
• Stabileşte locuri de întâlnire a familiei dacă aceasta se găseşte dispersată şi ore de apel telefonic în caz de dezastru;
• Informează-te sau stabileşte plan de evacuare în şcolile unde învaţă copii tăi;
• Informează-ţi vecinii cu privire la numărul membrilor tăi de familie, inclusive animale de companie;
• Informează-te unde este cel mai apropiat adăpost din zonă;
• Fă copii după documentele de identificare personal, paşapoarte, păstrează aceste copii departe de casă în alt loc sigur sau la cineva de încredere.Salvează-ţi datele sau documentele importante scanate sau fotocopiate într-un e-mail ceva, un folder ,memorie externă;
• Informează-te unde sunt cea mai apropiată circă de poliţie, pompieri, instituţie sanitară;
Primii paşi imediat după dezastru:
Ø   Verifică sursele cele mai apropiate de foc, inundaţţie, gaz, obiecte ascuţite sau orice altceva ţi-ar pune viaţa în pericol;
Ø  Verifică pagubele făcute casei tale. Nu rămâne acolo dacă există structure nesigure;
Ø   Deschide uşi sau ferestre pentru a fi observant;
Ø  Contactează-ţi prietenii sau cunoscuţii şi faceţi schimb de informaţii;
Ø   Urmăreşte emisiuni radio sau tv pentru a te informa;
Acestea sunt doar o parte din măsurile pe care trebuie să şi le ia fiecare, depinde de la caz la caz, de la regiune la regiune, de la zonă la zonă, de locul în care te afli. Pentru cei de la ţară din zona de şes e inutil să ia cele mai multe din măsurile amintite aici, e suficient să aibă beciul bine garnisit.
http://romania.usembassy.gov/acs/disaster_preparedness.html

Alertă la Ambasada SUA din Bucureşti

vineri, 1 noiembrie 2013

Interceptările ultima modă


the sailor
După ce s-au deconspirat interceptările NSA lumea bună  nu mai vorbeşte despre altceva. Domnul Obama dă interviuri prin parcuri, interviuri din care nu spune nimic, decât că trebuie să apere naţiunea americană. Mulţumim domnule Obama, puteţi să o faceţi în continuare, dar PE TERITORIUL AMERICII, NU PE AL NOSTRU.
Cancelaria germană, cea mai ofuscată de situaţia în care a fost pusă frau Merkel, promite de câteva zile că se duce peste americani la ei acasă şi face ce a făcut tata. Păi ce pot să facă decât să obţină de la americani ceea ce deja au obţinut şi anume că „nu o să mai facă”. Dar dacă trebuie să se plimbe şi ei, se duc acolo să nu zică Fritz că nu s-au dus.
Un lucrător din NSA supărat că Obama îi bagă în rahat şi aruncă vina pe ei, iar el spune că nu a mâncat nici usturoi şi nici nu îi miroase casa, declară sub anonimat că Obama ştia din 2010 că Merkel este ascultată de NSA, adică interceptată, să nu se înţeleagă greşit.
În Grecia un fost ministru de externe se laudă şi el în gura mare că a ascultat convorbirile din ambasada americană şi spune că nu e nici o problemă, toţi procedează la fel. Ba spune chiar că se distra ascultând discuţiile. Probabil americanii îl ascultau şi ei şi se întrebau de ce râde. Umor a la grec!
Ei bine, dacă toată lumea râde şi discută despre interceptări, ce se întâmplă în România? Iniţial s-a spus că Băsescu nu este ascultat de nimeni, nici de propriul popor. Pentru început Băsescu nu a reacţionat, dar după un timp văzându-se nebăgat în seamă de nimeni mai ales când toată lumea bună vorbea despre asta, a cerut partenerului strategic să se spună şi despre el ceva că a ajuns de râsul lumii, că nu îl ascultă nimeni. Aşa se face că o sursă din NSA care doreşte să îşi păstreze anonimatul , a anunţat că în ceea ce priveşte activităţile domnului Băsescu, NSA păstrează la ultra secret o bogată arhivă cu toate ieşirile în public ale lui Băsescu oficiale sau private. Aceeaşi sursă a declarat că practic toate apariţiile lui Băsescu au fost înregistrate şi se păstrează sub pază severă conform contractului. Întrebat despre ce contract este vorba, agentul nu a putut spune mai mult decât că este un contract semnat între NSA şi Warner Bross care vrea să scoată o nouă serie cu Popeye The Sailor.
Aceeaşi sursă a mai devoalat şi faptul că nici premierul Ponta nu a scăpat neînregistrat, practic toate discursurile şi convorbirile sale se păstrează într-o fonotecă specială tot în urma cererii companiei Warner Bross care vrea să scoată şi un nou serial cu Baronul Munchaussen  pentru poveştile de adormit copii. Surse demne de încredere spun că la ultima vizită în SUA, primul ministru ar fi dat probe de audiţie pentru a se vedea dacă efectele vocii sale sunt la fel şi în engleză, ca şi în română.   Warner Bross a fost uimită de efectele pe care vorbele lui Ponta le-au avut asupra lui Antonescu care de la primele cuvinte şi promisiuni ale lui Ponta că va ajunge preşedinte doarme neîntors. Se fac studii asupra vocii premierului, pentru că s-a constatat că vocea sa adoarme instantaneu.
Aceste date sunt însă păstrate la mare secret şi nici chiar Snowden nu a îndrăznit să le dezvăluie. Noroc cu supărarea NSA pe Obama că altfel lumea ar fi crezut că pe conducătorii noştri nu îi ascultă nimeni şi astfel domnii Maior şi Opriş îşi pierdeau credibilitatea ca profesionişti.
Update: NSA contraatacă și aruncă pisica în curtea serviciilor secrete ale unor țări europene care cică ar fi cooperat mai de voie  mai de nevoie cu ei și ar fi interceptat telefoanele cetățenilor lor în interesul sau la ordinul NSA. Asta ca să fie învățătură de minte celor care acceptă să colaboreze cu americanii, în orice domeniu. Încercând să scape de mort, NSA scoate pe piață și ce nu trebuie, respectiv gradul de cooperare al unor țări care se pun de bună voie în slujba serviciilor de spionaj americane. Acuma, prezentând doar modul în care sunt catalogate statele fără a spune ce implică și ce obligații sau servicii prestează fiecare față de NSA în baza acelei categorisiri, sau dacă măcar ele știau sau au acceptat prezența pe acele liste, mi se pare un pic parșivel, ca să folosesc un termen la modă, dar la domniile lor nici nu mă aștept la altceva. De fapt documentul  prezintă așa cum spune titlul, lista și modul în care NSA cooperează în ceea ce privește schimbul de informații computerizate la nivelul serviciilor secrete, dar nu asta nu presupune spionarea liderilor și nici interceptarea telefoanelor. Și atunci de ce scoate NSA această hârtie, ca să creeze confuzie și să arunce pisica interceptărilor în curtea europenilor, ridicând presa și cetățenii împotriva propriilor guverne și servicii secrete? În loc să spună adevărul despre interceptările telefonice, NSA scoate pe piață un document care arată că există colaborare la nivelul serviciilor secrete aliate. So what? Ce treabă are schimbul de informații cu interceptarea telefoanelor liderilor țărilor cu care NSA se face că coopereză? Presupun aceste acorduri sau acea listă, interceptarea telefoanelor șefilor de stat? Să o spună direct, nu să scoată pe piață documente care nu spun nimic. Parșiveeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeel. Cea mai bună glumă din aceste liste  este prezența Israelului pe lista celor cu care colaborarea este limitată. Să nu îți vină să râzi? Și totuși dacă stăm strâmb și judecăm drept, realizăm că de fapt ei se referă nu la cei cu care cooperează  mai puțin NSA , ci cei care pun prea puține date la dispozîția lor. De aici, concluzia că Israelienii nu prea îi înghit pe americani și deși ei obțin tot ce vor de la NSA,  uite că le înorc nu serviciile,  ci spatele. Israelienii  sunt foarte aproape de ultima treaptă, care îi cuprinde pe cei considerați ostili. Păi dacă NSA spune asta, noi ce să mai comentăm. Pentru ei sunt aproape ostili, dar nouă ne sunt împinși în brațe și ni se cere să le punem la dispoziție arhivele militare  și casele pentru care au primit odată banii. Nu e prost cine cere, e prost cine dă.  Nu pot să nu remarc faptul că România nu este pe nici una din liste și bănuiesc că nu suntem pe cea ”excepțională” adică ostilă. Atunci rezultă că mai este o listă, deci NSA nu a pus totul la dispoziție, o listă care să cuprindă și țările preș,  pentru că practic sunt tratate ca făcând parte din Statele Neunite ale  Americii, cel puțin în ceea ce privește subordonarea. Și așa, reprezentanții SUA ne fac legile, propun și impun procurorii, avem consilieri americani cum aveam pe vremuri comisari sovietici, am preluat Coca Cola, Mc Donald, drogurile, închisorile CIA,   Sf Valentine, Halloween care se sărbătorește încă de la grădiniță, mâine vom sărbători Thanks Giving Day, și chiar Independence Day ca zile naționale așa că nu mai miră pe nimeni că România nu apare pe listele țărilor europene așa zis normale.
Interceptările ultima modă